Cum funcționează
Terapia Hiperbarică cu Oxigen reprezintă o abordare medicală de avangardă, care exploatează beneficiile inhalării oxigenului pur într-un mediu controlat și suprapresurizat (in general intre 1,5-2,3 atmosfere) pentru a amplifica capacitatea naturală de vindecare a corpului. Acest tratament, solid ancorat în principii științifice, are fundamente strâns legate de domeniile fiziologiei și biologiei celulare, oferind un spectru larg de beneficii terapeutice, susținute de tot mai multe studii clinice amănunțite.
Beneficii
Cercetările arată că, dincolo de scăderea inflamațiilor din organism sau de încetinirea proceselor degenerative, expunerea la oxigen hiperbaric tratează și ameliorează afecțiuni grave și imbunătățește starea generală a pacienților.
Hipoxia
Hipoxia este o stare patologica de aport insuficient de oxigen în întregul organism sau doar la nivelul unui țesut sau organ.
Camera hiperbarica ajută întregul organism sau organul afectat, prin aport suplimentar de oxigen, crescând concentrația de oxigen la nivelul plasmei si ajutând hemoglobina sa atingă capacitatea maxima de transport la nivel celular.
Eficiența mobilizării celulelor stem
Stimularea eliberării celulelor stem prin expunerea la oxigen hiperbaric
Unul dintre cele mai remarcabile efecte ale HBOT este capacitatea de a stimula eliberarea celulelor stem. Aceste celule fundamentale ale corpului sunt sursa tuturor celorlalte celule cu funcții specifice. În condiții optime, fie în corp, fie în laborator, celulele stem se divid, generând celule noi care pot fie să continue să fie celule stem (prin auto-înnoire), fie să evolueze în celule specializate (prin diferențiere) cu funcții precise, precum celulele osoase, celulele care căptușesc vasele de sânge sau celulele adipoase. HBOT facilitează acest proces prin crearea unui mediu bogat în oxigen, care favorizează mobilizarea celulelor stem din măduva osoasă, îmbunătățind astfel repararea și regenerarea țesuturilor.
Știați că?
Începuturile oxigenoterapiei hiperbare datează încă din anul 1662 când medicul englez Henshaw efectuează primele tratamente cu o cameră hiperbară pe care o presurizează cu aer comprimat.
William Henry este considerat părintele oxigenoterapiei hiperbare. În secoul al XIX-lea a demonstrat că la o temperatură constantă, cantitatea unui gaz dat, dizolvată într-un lichid de un anumit tip și volum, va fi direct proporțională cu presiunea parțială a acestui gaz în echilibru cu lichidul.